Biserici ctitorite la Botoşani de marii voievozi ai Ţării Moldave
O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcaşurile de cult vechi de jumătate de mileniu, precum şi zona de târg a oraşului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.
Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş înscriu numeroase prezenţe la Botoşani unde se păstrează şi astăzi ctitoriile domneşti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) şi Biserica Sf. Nicolae Popăuţi (1496) ale lui Ştefan cel Mare sau biserica Sfântul Gheorghe (1541) şi Biserica Uspenia (1552) ale Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş.
Nicolae Iorga, una din marile personalităţi botoşănene, bun cunoscător al istoriei oraşului, asociază ridicarea satului iniţial care a fost municipiul Botoşani, la nivel de târg, aşezării vremelnice a lui Ştefan cel Mare. La Botoşani Ştefan cel Mare a clădit în 1496 o frumoasă biserică a Popăuţilor. Lăcaşul mai poartă şi astăzi inscripţia care atestă acest fapt. Pictura interioară autentică, de o mare valoare, este în proces de restaurare. Un alt locaş de cult care a scris istoria Botoşaniului este Biserica Uspenia, astăzi numită „Adormirea Maicii Domnului”. Frumosul locaş unde a fost botezat poetul naţional, Mihai Eminescu, a fost ctitorit la 1552 de prima Doamnă Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş. Tot ea a fost cea are a ctitorit în 1541 Biserica „Sfântul Gheorghe”, astăzi loc de pelerinaj mai ales în preajma zilei de 23 aprilie când oraşul îşi sărbătoreşte patronul spiritual.